Sport blender, noul fitness buddy

Posted: July 24th, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi | Tags: , , , | 7 Comments »

Electrolux Sport BlenderNu știu dacă am scris vreodată pe tema asta pe blog, dar trebuie să vă dezvălui faptul că am o latură de mare foodie. Îmi place să gătesc și mi-am dat seama că la mine acasă e cel mai bun restaurant din București – fac totul după bunul plac și nici nu-mi fac griji despre ce am în farfurie.

Iar de când sunt vegetariană am început să gătesc mult mai des și să experimentez.

Vă povesteam zilele trecute că un program sportiv e musai să fie legat și de un plan de alimentație pe măsura obiectivelor. Asta înseamnă să mănânc ce trebuie, când trebuie, în cantitățile și combinațiile potrivite. Însă presupune și ceva mai mult interes și timp pentru gătit.

Marți am primit, însă, o surpriză care se poate transforma într-un super tovarăș de fitness. Mai exact, e vorba despre Sport Blender de la Electrolux, un blender micuț, dar puternic. Are un recipient de 600 ml care se transformă într-o cană în care vă puteți lua shake-ul preferat la purtător.

Și pentru că planul meu de alimentație a cuprins pentru ieri un mic dejun format dintr-un shake, am încercat rețeta la blender și în trei minute am făcut două bunătăți de shake-uri.

Read the rest of this entry »



Concurs: Două invitații la The Color Run Mamaia

Posted: July 23rd, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi | Tags: , , , , , | 12 Comments »

colorrunnLa sfârșitul lui aprilie, vreo 3500 de nebuni plini de culori au alergat prin București, la prima ediție The Color Run. Aș fi vrut să fiu printre ei, însă a picat chiar de ziua mea și aveam de sărbătorit. Însă de data asta, la alergarea The Color Run din Mamaia, de sâmbătă, 26 iulie, n-am cum să lipsesc. În plus, iau cu mine doi dintre voi cărora le voi oferi câte o invitație la alergat.

The Color Run e o cursă de 5 km în care nu contează cronometrul. Nici măcar nu e pornit. Contează să te distrezi alergând, sentiment care-ți va alimenta motivația pentru a ieși la jogging din ce în ce mai des.

Cum a fost în București

Read the rest of this entry »



A Networking Book – cât de mult ne ajută relațiile pe care le creăm

Posted: July 22nd, 2014 | Author: | Filed under: Market&marketing | Tags: , , , , , | No Comments »

anetworkingbookNetworking-ul este un cuvânt mai pompos pentru ceea ce oamenii au făcut de când lumea – crearea și întreținerea relațiilor cu oameni care pot genera oportunități de tot felul, ne pot ajuta sau pur și simplu pe care e o mare bucurie să îi cunoaștem (aș trece asta tot la punctul anterior, pentru că e tot o formă de ajutor indirect).

Între timp, rețelele, nodurile și hub-urile au evoluat. Am ajuns la celebrul nivel de six degrees of separation, teorie conform căreia fiecare dintre noi se află la o distanță de cel mult șase oameni intermediari față de oricine altcineva. E interesant să te gândești că ai avea nevoie de cel mult 6 oameni ca să ajungi la Barack Obama, nu? Eu m-am gândit la cea mai evidentă variantă pe care aș avea-o și cred că aș ajunge la el prin 3, maximum 4 oameni :) N-am zis că mi-ar și răspunde, dar am luat în calcul intermediarii. Teoria asta și oportunitățile pe care le naște fac parte din subiectele cheie ale cărții A Networking Book, scrisă de Paul Renaud, Marketing Expert și Executive Coach.

Teoria ca teoria, însă practica poate fi o provocare pe măsură ce rețelele se extind, iar noi ne închidem în universuri mai mici și mai comode. Multă lume confundă networkingul cu o băgare în seamă nesolicitată. E adevărat că, de la cultură la cultură, abordarea unor persoane noi ar trebui făcută mai mult sau mai puțin direct, cu o doză variabilă de tact. Cu toate astea, până nu înțelegem exact ce înseamnă networkingul, o să ratăm în continuare oportunități sub pretextul fricii de expunere, de nou sau de ridicol.

Read the rest of this entry »



Efortul Limitless în sală versus bucătărie

Posted: July 17th, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi | Tags: , , , , , , , | 2 Comments »

salataPoate mulți dintre voi, din auzite, ați rămas cu impresia că la Limitless antrenamentele sunt cele care dor cel mai tare. Așa credeam și eu, însă am descoperit că sunt intense, dar suportabile. Surpriza a venit din altă parte. Pune o persoană care n-a ținut în viața ei o dietă să urmeze un meniu strict și să vezi acolo exercițiu de disciplină. Cu asta mă confrunt eu acum, după aproape două săptămâni de program.

Pentru că, de fapt, despre asta e vorba în orice transformare. Despre disciplina de a te ține până la capăt – și chiar un pic mai mult – de ce ți-ai propus, ca să funcționeze cu adevărat. Prin disciplină am reușit în primăvara anului trecut să mă trezesc zilnic la 6-6.30 ca să alerg si să pot termina un semimaraton fără probleme. Iar acum, după două săptămâni în care m-am antrenat și am mâncat Limitless, am descoperit și disciplina alimentară. Și mai ales rezultatele ei.

Dar să vă spun cum merge treaba. Eu n-am fost niciodată suficient de motivată să țin o dietă. Adică să mănânc ce îmi spune altcineva ca să slăbesc, iar apoi, la final, să îmi fac de cap din nou. Treburile alea cu “o zi mănânci doar orez, altă zi doar legume, apoi doar lichide” mi s-au părut mereu dubioase. Iar singurele nemulțumiri legate de corpul meu erau niște depozite de grăsime pe fund și pe picioare, care nu mai dispăreau. De ce? Pentru că mergeam la aerobic sau la alergat, dar mâncam ce-mi poftea inima. Nu mă înțelegeți greșit, am pofte destul de sănătoase – avocado, humus, nucă de cocos. Ok, și câte o înghețată, prăjitură sau porție de paste din când în când. Așadar, cu alergatul, pilates, yoga, aerobicul și mâncatul de până acum n-am reușit decât să mă mențin. Însă prima schimbare a venit cu exercițiile cu greutăți, iar a doua cu planul alimentar.

 

Cum se stabilește meniul?

Read the rest of this entry »



#RomaniaSeSchimbă prin oamenii harnici și cu inițiativă

Posted: July 10th, 2014 | Author: | Filed under: Oameni si locuri | Tags: , , , , , , | 1 Comment »

GaujaniCa să revii cu picioarele pe pământ, în România reală a anului 2014, e suficient să faci o excursie la țară, într-un mic sat din Giurgiu numit Găujani. Să stai de vorbă cu oamenii de acolo, care n-au alte surse de venit decât o mică grădină și câteva găini. Sau cu fetele tinere, care n-au prea multe opțiuni în afară de măritiș, copii și spălat rufe la mână.

De fapt, există alte variante. Însă când ai trăit toată viața într-un context, când împrejurul tău ai văzut mereu același model de trai, nu vezi oportunitățile echivalente de cele mai multe ori cu speranța, bunăstarea și satisfacția personală și profesională dobândite la tine acasă. Lucruri mai importante decât banii.

Cu ceva timp în urmă, la invitația Fundației PACT, am mers la clacă în Găujani, jud. Giurgiu, alături de cele mai talentate cusătorese din sat. Da, o clacă din aia, ca pe vremuri, în care am cusut etamină, am mâncat plăcinte de casă și am vorbit despre de-ale satului. Mi-au amintit cum se fac X-urile pe etamină câteva doamne la vârsta a doua și a treia, dar și câteva mai tinerele, care, la prima vedere, n-ar fi avut altă treabă în afară de îngrijit copii, case și grădini. Pentru că în Găujani, județul Giurgiu, oricum nu e mare lucru de făcut.

Read the rest of this entry »



Pool Party la Domeniul Greaca

Posted: July 7th, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi, Oameni si locuri | Tags: , , , , , | 1 Comment »

Domeniul Greaca 4Weekendul trecut, ca în orice alt weekend cu vreme bună și fără invitații la vreo nuntă :) , am plecat din București. Nu prea departe, ci din contră, la vreo 40-50 minute de condus, într-un loc numit Domeniul Greaca, aflat la intrarea în Giurgiu.

Nu mai auzisem de Greaca – deși aproape toți prietenii cărora le-am povestit știau deja din auzite sau fuseseră acolo, dar îmi suna cunoscut numele anterior al complexului, Domeniul Seniorilor.

Ce am găsit acolo? Un soi de oază construită pe locul lacului Greaca, cel mai mare lac din țară înainte să-l sece comuniștii pentru a-l transforma în teren agricol. De la fereastra camerei, ai verde cât vezi cu ochii, iar orizontul e conturat de pădure și Dunăre.

Read the rest of this entry »



Shantaram – Am fost o lună în India

Posted: July 4th, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi | Tags: , , , , | 3 Comments »

indiaAm fost o lună în India. Cam cât mi-a luat să citesc Shantaram, am trăit într-un univers paralel în care m-am rătăcit prin străzile colorate și încinse ale Mumbai-ului.

Dintre toate țările din lume, un australian evadat din închisoare decide să se ascundă în India. Și nu oriunde, ci în inima mahalalei, unde parfumul de santal și condimente se combină cu cel de șobolani și hărmălaia copiilor acoperă strigătele vânzătorilor de ceai. Unde turiștii caută heroină ieftină și gangsteri care să le schimbe bani pe piața neagră.

Autorul, Gregory David Roberts, susține că povestea e inspirată chiar din viața lui. Fost toxicoman condamnat pentru o serie de jafuri armate, cu o familie destrămată, el evadează în plină zi. Fuga se oprește oprit în India, țară care îl adoptă și pe care o adoptă, iar tot acolo este botezat Shantaram, Omul Păcii Divine.

Read the rest of this entry »



Din 7 iulie, lucrurile devin serioase. Devin Limitless

Posted: July 1st, 2014 | Author: | Filed under: De zi cu zi | Tags: , , , , | 4 Comments »

limitlessDin 7 iulie, lucrurile devin serioase. Incep programul Limitless și, odată cu el, incepe și probabil cea mai complexă experiență a mea pe plan sportiv, alimentar și motivațional.

Despre Limitless știam de ceva vreme, ba chiar am urmărit transformarea Andreei Vasile din ultimele luni.  Din ce am citit și din pozele Before & After văzute, pare că antrenorii de acolo fac ceva magii cu corpurile umane. Să vedem ce o să-mi facă mie, că de slăbit nu prea am de unde, iar de mâncat sănătos, deja o fac. Sau așa cred.

Știu că există meniuri personalizate care trebuie urmate întocmai și, sincer, nu m-aș mira să conțină niște jăratec. S-ar explica mai clar de ce combinația asta de antrenamente, meniu și coaching dă rezultate vizibile în câteva luni, în mod sănătos. Pentru că altfel, am alergie la promisiunile în stilul “slăbește 5 kg în 5 zile stând pe canapea și mâncând chipsuri”.

Read the rest of this entry »



Istanbul în 4 zile – locuri cu istorie, străzi boeme, pisici și baclavale

Posted: June 26th, 2014 | Author: | Filed under: Oameni si locuri | Tags: , , , , | No Comments »

Istanbul e cu siguranta cel mai pestrit si mai colorat oraș în care am ajuns până acum. De la multitudinea de limbi pe care le auzi în zonele turistice, acompaniate de sunetul traficului, de vocile vânzătorilor ambulanți de ceai și de cântările venite de la moscheile de peste tot, coloana sonoră a Istanbulului descrie perfect tumultul și viața din acest oraș.

Pe străzile gri, pe care salubrizarea abia face față să le curețe, circulă zilnic milioane de oameni, care beau milioane de litri de suc de portocale de la tarabele cu o liră paharul, comandă milioane de inghețate turcești de la băieții cu tichie tradițională și ronțăie milioane de covrigi cu susan. Și gâdilă milioane de pisici.

Turcia-bd

În ciuda aglomerației și a agitației provocate de asaltul turiștilor, turcii sunt printre cei mai prietenoși oameni pe care i-am întâlnit. Asta nu înseamnă că nu o să încerce să stoarcă fiecare liră de la tine, ci doar că te vor face să le-o oferi cu plăcere.

Patru zile sunt suficiente pentru a vedea majoritatea obiectivelor și a te bucura de oraș. Mai jos, iată o listă de recomandări de obiective și de alte lucruri și locuri pe care le recomand dacă ajungi în Istanbul.

Ce să vizitezi în Istanbul

Read the rest of this entry »



O vară pe care o vei ține minte

Posted: June 19th, 2014 | Author: | Filed under: Campanii | Tags: , , , , , | No Comments »

Lipton_NoiVara, în sine, e un anotimp memorabil, sinonim cu vacanța, leneveala și plimbările. Ok, și cu mirosurile din transportul în comun, dar hai să rămânem la partea plină a paharului.

Ce ții minte de verile trecute? Oameni dragi, locuri noi, bai nocturne în mare, petreceri de nu mai știi câte zile și câte nopți? Sunt repere pe care le vom pomeni și nepoților: „Mai ții minte când te-ai oferit să stai la coadă la hamsii pentru mine în schimbul numărului de telefon? Când era? 2008? 2009? Da, era 2009, că răsuna peste tot hitul Innei”.

Cam așa se nasc poveștile de vară. Iar vara asta, o mulțime de peripeții abia așteaptă să se întâmple în Casa Lipton de la Costinești. Ce dovadă mai clară ne mai trebuie în afară de faptul că o echipă de oameni harnici au creat conceptul unei case pe plajă pe care au decorat-o și amenajat-o astfel încât o mulțime de tineri să își petreacă vacanța de vară în ea? Așa cum v-am povestit, eu am fost deja acolo, o dată la decorare și a doua oară weekendul trecut, la inaugurarea casei.

Lipton4

Pe scurt, Casa Lipton este locul unde vor ajunge vara asta câștigătorii din campania „Ia-ți vacanță cu Lipton!” Pe mine n-a fost nevoie să mă roage de două ori să-mi iau vacanță, pentru că am intrat în atmosfera de tabără încă de când am aflat că mergem cu autocarul, cu toata gașca de bloggeri și ziariști invitați.

Read the rest of this entry »