Recomandările nutriționale ale guvernului SUA pentru următorii 5 ani

dietary

 

 

Odată la 5 ani, guvernul SUA publică un set de noi direcții alimentare și sanitare cu scopul de a-i ajuta pe americani să mănânce mai sănătos. La începutul lunii ianuarie a fost publicat documentul final cu indicații pentru perioada 2015-2020, pe care l-am citit și din care am extras câteva idei atât despre recomandările date, cât și despre ce vor înțelege americanii din felul în care au fost formulate.

Deja, 3 state americane au depășit nivelul de 35% în ce privește raportul populației obeze. Iar alte state tot în aceeași direcție se îndreaptă, în condițiile în care obezitatea, diabetul și bolile de inimă pot fi evitate și chiar vindecate în anumite cazuri prin alimentație potrivită.

“About half of all American adults—117 million individuals—have one or more preventable chronic diseases, many of which are related to poor quality eating patterns and physical inactivity. These include cardiovascular disease, high blood pressure, type 2 diabetes, some cancers, and poor bone health.”, spun autorii raportului.

Documentul conține observații (corelații, mai exact) și indicații. Autorii corelează aportul mai mare de legume și aportul mai mic de zaharuri și alimente procesate cu o stare de sănătate mai bună, indicând câteva direcții în care ar trebui să se îndrepte alimentația americanilor.

Care sunt principalele recomandări ale US Department of Agriculture și US Department of Health and Human Services pentru meniul americanilor?

 

o varietate mare de legume și leguminoase

fructe

cereale, dintre care jumătate să fie integrale (păcat că nu trec cantitățile recomandate. Din ideea că sunt sănătoase se ajunge la un consum exagerat de cereale, care până la urmă tot la kilograme în plus duc)

lactate fără grăsimi sau sărace în grăsimi (!!! în continuare se fuge de grăsimile sănătoase existente în mod natural în lactate. Un iaurt cu 0% grăsime nu va fi niciodată la fel de sănătos precum unul cu 3,5%. O formulare mai bună, din punctul meu de vedere, ar fi fost limitarea cantității de lactate foarte grase – cașcaval, brânză maturată etc.)

proteine variate și uleiuri (aș adăuga eu, de asemenea variate. Este foarte importantă varietatea acizilor grași, de aceea un consum de uleiuri diferite aduce organismului cele mai multe beneficii)

mai puțin zahăr, sare, mai puține grăsimi saturate și alcool în moderație (aici se oferă exemplu concret – cel mult o băutură pe zi pentru femei și două pentru bărbați).

 

O concluzie foarte bună a raportului – Healthy eating patterns are adaptable. Individuals have more than one way to achieve a healthy eating pattern. Any eating pattern can be tailored to the individual’s socio-cultural and personal preferences.

 

Problema cu noile direcții este că sunt destul de confuze. Cel puțin asta acuză specialiștii în nutriție. Dar și pentru un ochi mai puțin avizat este destul de clar că nu se specifică foarte clar rețete, mâncăruri, produse de evitat, ci doar grupe alimentare recomandate sau nerecomandate.

Totuși, oamenii nu mănâncă proteine, lipide și carbohidrați. Nu cere nimeni chelnerului o porție de carbohidrați cu lipide din patru feluri de lactate deasupra. Toată lumea cere pizza. Așa că, pentru americanul de rând (și chiar și pentru românul) aceste sfaturi sunt destul de greu de interpretat și mai ales de aplicat corect.

Singurul mod de a te ghida printre termeni științifici sunt niște anexe ale raportului, în care este indicat conținutul de fibre, calciu, vitamina D și alți nutrienți al mai multor produse alimentare. Este doar vârful aisbergului, dar e mai bine decât nimic.

În plus, recomandările sunt scrise comparativ. Mai mult dintr-un lucru și mai puțin din altul. Comparația e utilă pentru că se referă la nivelul actual, observând efectele alimentației curente a americanilor. E ușor să stabilești forma unei alimentații ideale, chiar și la nivel general, pentru toată populația. Însă ce înseamnă mai mult din ceva și mai puțin din altceva e un lucru extrem de subiectiv. Consecința pozitivă este că ia ca reper situația reală (și nu propun măsuri drastice unei populații care probabil abia reușește să se împrietenească cu salatele), însă cea negativă este că, totuși, recomandările sunt destul de vagi.

 

Este prima dată când se face referire la limitarea consumului de zahăr. Este incredibil că abia acum se întâmplă asta în mod oficial, având în vedere istoricul de contradicții în studii și ravagiile pe care zahărul le-a făcut peste tot în lume, dar mai ales în rândul americanilor.

Paranteză. (Pe scurt, doi oameni de știință, Keys și Yudkin, au studiat cauzele bolilor de inimă în anii ’50-’60. Keys a legat bolile cardiovasculare de creșterea colesterolului și nivelul ridicat de grăsimi saturate, în timp ce Yudkin susținea permanent prin cercetările lui că nu grăsimile animale, ci zahărul în combinație cu un stil de viață nesănătos per total, sunt sursa răului. Sigur că istoria a dovedit că Yudkin avea dreptate, însă timp de zeci de ani, toată SUA și o mare parte a restului lumii a condamnat grăsimile naturale, mergând pe regimuri bogate în carbohidrați, au inventat iaurturile cu 0% grăsime și au boicotat de-a dreptul ouăle de teama colesterolului.

Eevident, problema obezității a continuat să se umfle în tot timpul ăsta. Abia acum vreo 10 ani au început să-și dea seama americanii că Yudkin, absolut marginalizat și denigrat de lumea științifică, a cam avut dreptate. Un fail la fel de mare a fost și reputația proastă a ouălor, care mai nou nu mai sunt dușmanul arterelor, ci un aliment minune, pe bună dreptate. Reține povestea pentru data viitoare când cineva îți recomandă să nu mai mănânci ouă, unt sau carne pentru că “au colesterol”.)

 

Când lucrurile sunt atât de vagi precum exprimarea comisiei care a realizat raportul și direcțiile alimentare, ridică suspiciuni de interese ascunse. Și nu e vreun secret faptul că marile corporații din industria alimentară fac lobby pe lângă membrii guvernului pentru a înclina balanța în favoarea intereselor lor economice.

 

Și atunci, ce înseamnă mâncare sănătoasă?

 

O alimentație sănătoasă înseamnă alimente de calitate, în cantități și combinații corecte. Dar baza nutriției sănătoase e mâncarea adevărată – legume, fructe, ouă, lapte, carne – și cât mai puține produse procesate. La fel de importantă este varietatea, astfel încât organismul să primească toți nutrienții de care are nevoie.

Scott Jurek, ultramaratonist și autor al best seller-ului Mănâncă. Aleargă, a zis-o mai bine decât oricine – mănâncă precum un om sărac. Este unul dintre citatele mele preferate legate de nutriție. Tradus pe scurt, înseamnă ingrediente naturale, din surse locale, în cantități moderate și fără adaosurile apărute odată cu civilizația.

 

De citit

Documentul privind recomandările nutriționale pentru următorii 5 ani în SUA

– Un interviu excelent pe aceeași temă cu Michael Pollan, autorul celebrei cărți The Omnivore’s Dilemma.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *