De pe 17 august, in cinematografe va rula animatia Brave, un film despre o printesa neinfricata si putin incapatanata. Filmul are nota 7,7 pe IMDB, iar dupa ce am vazut trailerul regret si mai tare ca nu pot sa ajung la avanpremiera. Imi e dor de o animatie buna, mai ales pentru ca restul celor lansate in ultima perioada m-au cam dezamagit.
Insa voi oferi invitatia mea dubla unuia dintre voi. Tot ce trebuie sa faceti este sa-mi povestiti o intamplare rebela din copilaria voastra zbuciumata, cand ati avut atat de mult curaj, incat si astazi isi mai amintesc rudele despre nazbatia voastra
Filmul va fi vizionat in avanpremiera miercuri, 8 august, in Cinema City Sun Plaza, de la ora 19.00. Ca sa fiti si voi acolo, lasati-mi raspunsul in comentarii pana miercuri dimineata, la ora 10.00. Dintre toate raspunsurile primite, voi trage la sorti unul, iar autorul va primi invitatia dubla.
Undeva la Palilula – Silviu Purcarete a lucrat ani buni la filmul asta si tot nu a reusit sa il scurteze la mai putin de 145 de minute. E cu siguranta cel mai ciudat film pe care l-am vazut de mult timp incoace.
E povestea unui tanar pediatru care ajunge, prin anii ’60, intr-un alt univers: Palilula, locul unde “numai aia sanatosi sunt bolnavi”.
Un amalgam de nebunie, umor, grotesc si foarte multe simboluri (poate chiar prea multe, daca urmaresti filmul din perspectiva lor). Mi-a placut combinatia asta extrema, aproape teatrala.
Stiu ca e weekend si vi-l doriti cat mai linistit. Dar vecinii vostri posesori de bormasini nu sunt mereu constienti de asta. Ca sa intelegeti ce trece prin mintea unui om cu bormasina, dar si transformarea umana sub influenta acestei unelte, va recomand reportajul de mai jos.
E facut acum cativa ani de Viorel Ilisoi, ziarist la Jurnalul National, un om cu un simt al umorului rar intalnit. Enjoy!
Pentru ca asta nu-i vreme de iesit din casa, va las cu unul dintre scurtmetrajele mele preferate: “Sasa, Grisa si Ion”, al lui Igor Cobileanski, un tanar regizor si scenarist basarabean. Nu numai ca se potriveste cu peisajul de afara, dar e unul dintre exemplele in care executia e chiar mai buna decat poanta de la final. Si asta-i mare lucru, pentru ca poanta e savuroasa.
Are doar 10 minute, dar pe mine ma tine hipnotizata de fiecare data cand il vad. Daca va place, va recomand sa vedeti si celelalte scurtmetraje ale lui Cobileanski (mai ales Plictis si inspiratie si Cand se stinge lumina). Enjoy!
N-am dormit bine azi noapte. A fost seara de karaoke in clubul de vizavi si s-a auzit numai Directia 5. Pe la 4 dimineata s-a lasat si cu bataie si sticle sparte. Pe la 5 a inceput sa circule tramvaiul. Fix pe sub capul meu, aflat la un metru de fereastra, aflata la 30 de metri de linia de tramvai. Unul se ducea: tudum-tudum-tudum si altul venea: tadam-tadam-tadam. Din cand in cand mai claxonau. Insistent.
De pe 17 august, in cinematografe va rula animatia Brave, un film despre o printesa neinfricata si putin incapatanata. Filmul are nota 7,7 pe IMDB, iar dupa ce am vazut trailerul regret si mai tare ca nu pot sa ajung la avanpremiera. Imi e dor de o animatie buna, mai ales pentru ca restul celor lansate in ultima perioada m-au cam dezamagit.
