De cinci ani incoace, singura certitudine a vacantelor mele e Festivalul Anonimul, de la Sfantu Gheorghe. Prima data cand am ajuns acolo nu mi-a venit sa cred ca un astfel de loc exista in Romania si e chiar la mine acasa, in Delta. In anul urmator mi-am adus si prietenii, iar de atunci, o data pe an, ne strangem din toate orasele in care locuim si “ne vedem la Sfantu”.
De ce mi-e atat de drag locul asta? Trebuie sa mergeti acolo ca sa intelegeti. E un fel de Vama mai mare, mai curata si cu oameni mai de calitate. Zilele sunt pentru plaja, iar noptile sunt pentru filmele vazute cu picioarele in nisip, berea rece in mana si prietenii alaturi.
Sfantu Gheorghe este unul dintre putinele locuri din tara unde am vazut cu ochii mei ce inseamna turismul local pentru un satuc sarac si izolat. In 2008, cand am ajuns prima data acolo, n-aveai unde sa te cazezi in afara de camping sau complexul hotelier de alaturi. Satenii erau confuzi cand vedeau invazia de oameni coborand de pe nave la debarcader, iar vizitatorii erau putini si de cea mai buna calitate.
Intre timp, ulitele satului s-au umplut de materiale de constructii, iar satenii si-au transformat casele in pensiuni. De la an la an, mi s-a parut ca a fost din ce in ce mai multa lume si, asa cum se intampla cand se duce vestea despre un lucru bun, s-au schimbat si oamenii. Nu degeaba ne-au avertizat acum cativa ani cei de la Happy Fish ca “Vin vamaiotii” 🙂
Partea buna e ca, daca au venit vamaiotii, atunci s-au purtat exemplar. Campingul si plaja din Sfantu Gheorghe sunt printre cele mai curate locuri in care am fost vreodata. Mi-e dor tot anul de oamenii dragi din Delta, de filmele bune din festival, de coada la cartofi prajiti, de turistii “veseli” din camping care tin prelegeri despre fericire si durere la 7 dimineata, de pelicani si nuferi, dar mai ales de expresia de pe fata celor care vin in Delta pentru prima data.
Saptamana asta am sa va vorbesc despre filme, oameni, balta si fire de nisip. Iar daca va place ce cititi, sariti in tren si veniti la Sfantu. Se gaseste un loc pe nisip si o bere rece si pentru voi.
N-am ajuns niciodata, desi tare mi-am dorit si am planuit. Astept cu mare interes postarile tale 🙂